Ghid Contabilitate PFA: Cum să ții singur contabilitatea pentru PFA-ul tău

cum sa iti tii singur contabilitatea pentru un pfa

Ghid Contabilitate PFA: Cum să ții singur contabilitatea pentru PFA-ul tău

Regulile de contabilitate PFA sunt destul de simple, astfel încât cu un minim de cunoștințe orice persoană fizică autorizată își poate ține singură contabilitatea. În acest articol îți explicăm în detaliu de ce documente ai nevoie, și ce pași ai de urmat pentru a putea să ții singur evidența contabilă.

Conform legislației in vigoare, PFA-urile in sistem real țin contabilitatea in partidă simplă. Ce înseamnă acest lucru?

Contabilitatea în partidă simplă înseamnă totalitatea registrelor și documentelor financiar-contabile cu ajutorul carora persoana fizică autorizată (PFA-ul) ține evidența contabilă a tututor operațiunilor din activitatea PFA-ului. Scopul evidenței contabile pentru persoana fizică autorizată este de a determina obligațiile fiscale ale acesteia, adică impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate statului în fiecare an. Întrucât un PFA nu este obligat să întocmească situații financiare anuale, această evidență poate fi ținută chiar de tine, în calitate de titular al PFA-ului, fără să fie nevoie să apelezi la un contabil.

Dacă, totuși, PFA-ul are și angajați și este plătitor de TVA, atunci lucrurile se complică și este necesar să ai un contabil. Totodată, PFA-urile la normă de venit nu au obligația să urmeze regulile de contabilitate PFA prezentate în acest articol, ci doar să completeze Registrul de Evidență Fiscală cu veniturile totale!

Însă: dacă ai un PFA în sistem real, fără angajați și neplătitor de TVA, atunci îți poți ține singur contabilitatea, urmând pașii detaliați în acest ghid.

Ce documente sunt necesare pentru contabilitate PFA în sistem real?

Pentru a ține o evidență contabilă în partidă simplă, ai nevoie de următoarele Registre contabile și Formulare:

1. Registrul-Jurnal de Încasări și Plăți
2. Registrul-Inventar
3. Registrul de Evidență Fiscală – trebuie obligatoriu completat!
4. Factura
5. Chitanță

Pașii Evidenței Contabile pentru PFA în sistem real

✅ Pasul 1. Ține evidența banilor (Încasări și Plăți) în Registrul-Jurnal de Încasări și Plăți – în acest registru se ține evidența tuturor veniturilor și cheltuielilor legate de activitatea PFA-ului. Fiecare încasare și cheltuială din activitatea PFA-ului trebuie să aibă la bază un document justificativ (bon fiscal, chitanță, etc.). La fiecare sfarsit de luna, inregistreaza toate documentele justificative pentru luna in curs in Registrul-Jurnal de Incasari si Plati, urmand modelul de mai jos:

Registru Jurnal de incasari plati

Ce încasări se trec în Registrul-Jurnal de Încasări și Plăți:

– sumele încasate din desfăşurarea activităţii;
– aporturile în numerar şi prin conturi bancare aduse la începerea activităţii ori în cursul desfăşurării acesteia (dacă pui tu bani din alte surse în firmă)
– sumele primite sub formă de credite bancare sau de alte împrumuturi;
– sumele primite ca despăgubiri, sponsorizări sau donații
– sumele primite din fonduri nerambursabile sau subvenţii;
– alte sume încasate (de exemplu: restituiri de impozite, taxe, penalităţi).

Ce plăți se trec în Registrul-Jurnal de Încasări și Plăți:

– plăţile efectuate în cadrul activităţii desfăşurate în scopul realizării de venituri;
– sumele reprezentând restituirea aporturilor în numerar şi prin conturi bancare (atunci când îți restitui banii pe care i-ai pus inițial în firmă)
– sumele reprezentând rambursarea de credite bancare sau de alte împrumuturi;
– alte plăţi efectuate (de exemplu: penalităţi, amenzi plătite ş.a.).

La fiecare sfârșit de lună, aduni sumele din coloana Încasări și cele din coloană Plăți iar diferența dintre cele două ar trebui să fie suma de care dispui și în realitate.

ATENȚIE: 

– toate operațiunile PFA-ului (încasări și plăți) se înregistrează în contabilitate în ordine cronologică
– documentele justificative (bonuri, chitanțe, facturi, etc.) trebuie păstrate și arhivate împreună cu Registrul-Jurnal de Încasări și Plăți
– toate operațiunile PFA-ului se înregistrează în RON, utilizându-se cursul de schimb valutar de la data efectuării operaţiunii
– în Registru se trec doar sumele încasate și plătite! Dacă ai emis o factură dar încă nu ai încasat de la client, aceasta nu se trece în Registrul-Jurnal de Încasări și Plăți decât în momentul în care a fost încasată

Pasul 2. La fiecare sfârșit de exercițiu financiar (adică la fiecare final de an), inventariază toate activele (laptop, mașină, telefon, sau orice alt echipament cu o valoare mai mare de 2500 RON), obiectele de inventar, stocurile (marfă sau materiale de lucru achiziționate si neutilizate încă), datoriile și creanțele (adică sumele rămase de încasat de la clienți) PFA-ului și notează-le în Registrul Inventar. Fiecare activ și element de inventar se trece în Registru la valoarea lui de intrare conform documentelor justificative. În cazul datoriilor și creanțelor, acestea se înregistrează la valoarea rămasă de plată, respectiv de încasat. Toate aceste lucruri se înregistrează după modelul de mai jos:

Registru Jurnal PFA
Registrul Inventar se completează și atunci când PFA-ul începe activitatea pentru prima dată, precum şi cu ocazia încetării activităţii (când vrei să închizi firma). Practic, este o evidență periodică a întregului patrimoniu – toate „bunurile” si datoriile PFA-ului.

Pasul 3. La final de an, înregistrează totalul veniturilor impozabile și al cheltuielilor deductibile în Registrul de Evidență Fiscală.

În baza datelor contabile înscrise în Registrul-Jurnal de Încasări și Plăți și în Registrul Inventar se stabilește Venitul Net Anual rezultat din activitatea PFA-ului. Astfel, pentru fiecare sursă de venit, trebuie să treci totalul veniturilor și totalul cheltuielilor efectuate. În practică, asta înseamnă că va trebui să grupezi sumele trecute în Registrul-Jurnal de Încasări și Plăți în surse de venit, după cum urmează:

Să presupunem că ai un salon de înfrumusețare unde oferi servicii de coafat, manichiură, machiaj (activități cuprinse în codul CAEN 9602), dar și masaje de relaxare și bronz in solar (activități cuprinse în codul CAEN 9604). Deși aceste activități se desfășoară pe același PFA, în Registrul de Evidență Fiscală va trebui să înregistrezi totalul veniturilor și cheltuielilor separat pe cele două categorii de venituri:

1. Venituri din activități de înfrumusețare (coafat, manichiură, machiaj) – o filă din Registrul de Evidență Fiscală

2. Venituri din activități de întreținere corporală (masaj de relaxare și solar) – o altă filă din Registrul de Evidență Fiscală

Cum se trec sumele din Registrul-Jurnal de Încasări și Plăți în Registrul de Evidență Fiscală

ATENȚIE: Nu toate încasările din Registrul-Jurnal de Încasări și Plăți sunt impozabile și nu toate cheltuielile din Registrul-Jurnal de Încasări și Plăți sunt deductibile. Din evidența contabilă a PFA-ului (adică din Registrul-Jurnal de Încasări și Plăți) va trebui să preluați in Registrul de Evidență Fiscală doar sumele ce reprezintă venituri impozabile și cheltuieli deductibile, după cum urmează:

Venituri impozabile (care se înregistrează în Registrul de Evidență Fiscală)

a) sumele încasate și echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfășurarea activității;

b) câștigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate independentă, exclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activității;

c) veniturile înregistrate de casele de marcat cu memorie fiscală, instalate ca aparate de taxat pe autovehiculele de transport persoane sau bunuri în regim de taxi.

Venituri neimpozabile (care nu se înregistrează în Registrul de Evidență Fiscală)

a) aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea unei activități sau în cursul desfășurării acesteia;

b) sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;

c) sumele primite ca despăgubiri;

d) sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări și mecenat, conform legii, sau donații.

Practic: toate veniturile obținute din desfășurarea activității PFA-ului, cu excepția banilor pe care i-ai pus tu personal în firmă din alte surse la începutul sau pe parcursul activității, a creditelor sau împrumuturilor de orice natură, despăgubirilor, sponsorizărilor și donațiilor, reprezintă Venit Impozabil.

Cheltuielile deductibile (care se înregistrează în Registrul de Evidență Fiscală) sunt, în principiu, cele care sunt efectuate în cadrul activităților desfășurate de PFA. Există însă o serie de cheltuieli ce nu pot fi deduse decât limitat (adică, doar o parte din suma trecută în documentul justificativ poate fi dedusă):

a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum și pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din suma ce reprezinta diferența între venitul brut și cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol.

b) cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din suma ce reprezinta diferenț între venitul brut și cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol.

c) scăzămintele, perisabilitățile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, potrivit legislației în materie, inclusiv cheltuielile cu bunuri cu termen depășit de valabilitate potrivit legii;

d) contribuțiile la fonduri de pensii facultative, efectuate către entități autorizate, stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfășoară individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană;

e) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfășoară individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană;

f) cheltuielile efectuate pentru activitatea independentă, cât și în scopul personal al contribuabilului sau asociaților sunt deductibile numai pentru partea de cheltuială care este aferentă activității independente;

g) cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații, aferente autoturismelor folosite de contribuabil sau membru asociat sunt deductibile limitat, la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane;

h) dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice și juridice, altele decât instituțiile care desfășoară activitatea de creditare cu titlu profesional, utilizate în desfășurarea activității, pe baza contractului încheiat între părți, în limita nivelului dobânzii de referință a Băncii Naționale a României, pentru împrumuturile în lei, în vigoare la data restituirii împrumutului și, respectiv, nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valută, prevăzută la art. 27 alin. (7) lit. b) din Codul Fiscal

i) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria – rata de leasing – în cazul contractelor de leasing operațional, respectiv cheltuielile cu amortizarea și dobânzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operațiunile de leasing și societățile de leasing;

j) cotizații plătite la asociațiile profesionale în limita a 4.000 euro anual;

k) cheltuielile reprezentând contribuțiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizațiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, în limita a 5% din venitul brut realizat.

Cheltuieli nedeductibile (care nu se înregistrează în Registrul de Evidență Fiscală)

a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;

b) cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul României sau în străinătate;

c) impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat în străinătate;

d) cheltuielile cu primele de asigurare, precum și cu serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, altele decât cele prevăzute la alin. (4) lit. f), alin. (5) lit. h) din Codul Fiscal și cele efectuate pentru persoanele care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor

f) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a încălcării dispozițiilor legale în vigoare și penalitățile, datorate autorităților române/străine, potrivit prevederilor legale, cu excepția celor plătite, conform clauzelor din contractele comerciale încheiate cu aceste autorități;

g) ratele aferente creditelor angajate;

h) cheltuielile de achiziționare sau de fabricare a bunurilor și a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;

i) cheltuielile privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau degradate și neimputabile, dacă inventarul nu este acoperit de o poliță de asigurare;

j) impozitul pe venit suportat de plătitorul venitului în contul beneficiarilor de venit;

k) 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul desfășurării activității și a căror masă totală maximă autorizată nu depășește 3.500 kg și nu au mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului, aflate în proprietate sau în folosință. Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru situațiile în care vehiculele respective se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:

1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgență, servicii de pază și protecție și servicii de curierat;

2. vehiculele utilizate de agenții de vânzări și de achiziții;

3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;

4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către alte persoane sau pentru instruire de către școlile de șoferi;

5. vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.

Atunci când analizezi operațiunile trecute în Registrul-Jurnal de Încasări și Plăți având în vedere clasificarea de mai sus a veniturilor și cheltuielilor, taie veniturile neimpozabile și cheltuielile nedeductibile, calculează suma deductibilă din cheltuielile ce pot fi deduse doar limitat, și trece în Registrul de Evidență Fiscală doar sumele reprezentând Venitul Impozabil și Cheltuielile Deductibile, împărțite pe Surse de Venit, după modelul de mai jos:

Registru de evidenta fiscala

La final, diferența dintre totalul veniturilor impozabile și totalul cheltuielilor deductibile reprezintă Venitul Net al PFA-ului, din care se calculează apoi contribuțiile sociale datorate. Aceste sume se trec în Declarația Unică, la secțiunea venituri și cheltuieli realizate.

Pasul 4. Completează Declarația Unică în termenul prevăzut de lege – până pe 31 iulie 2019 pentru anul 2018.

Ce este Declarația Unică: Singura Declarație fiscală pe care un PFA în sistem real, fără angajați și neplătitor de TVA trebuie să o depună la ANAF.

Ce treci în Declarația Unică: În cazul PFA-urilor nou-înființate, acestea trebuie sa treacă doar Venitul Total Estimat si Cheltuielile Deductibile Totale estimate pentru anul în curs. De aici, se estimează ce va avea de plată noul PFA (impozit pe venit și contribuții sociale, dacă este cazul) pentru anul în curs. ATENȚIE: PFA-urile nou-înființate au obligația depunerii Declarației Unice în termen de 30 de zile de la înființare.

În cazul PFA-urilor deja existente, acestea trebuie să treacă venitul impozabil și cheltuielile deductibile totale realizate în anul anterior (dacă depui acum, vei trece datele pe anul 2018). În funcție de estimările făcute în anul precedent, va trebui fie să acoperi diferența (dacă venitul net realizat este mai mare decât cel estimat), fie să primești bani înapoi (dacă venitul net realizat este mai mic decât cel estimat).

De asemenea, va trebui iarăși să estimezi veniturile impozabile și cheltuielile deductibile pentru anul în curs (adică 2019) și să stabilești cuantumul contribuțiilor sociale ale PFA-ului. În anul următor vei aplica același raționament la completarea Declarației Unice.

Pentru completarea si depunerea Declarației Unice, apelează cu încredere la serviciile FirmeON. Verificăm împreună situația firmei și corectitudinea datelor înregistrate, pentru ca tu să ai siguranța lucrului bine făcut.

Rezumat: Contabilitate PFA în 4 pași

Pentru a-ți ține singur contabilitatea pentru PFA în partidă simplă dacă nu ești plătitor de TVA și nu ai angajați, ai nevoie de 3 registre contabile: Registrul-Jurnal de Încasări și Plăți, Registrul Inventar și Registrul de Evidență Fiscală.

1. Înregistrează toate operațiunile (încasări și plăți) în ordine cronologică în Registrul-Jurnal de Încasări și Plăți
2. La final de an înregistrează în Registrul Inventar activele, obiectele de inventar, stocul de marfă, datoriile și creanțele (sumele rămase de încasat de la clienți) PFA-ului
3. La final de an, analizează împreună cele două Registre (de Încasări și plăți și Registrul Inventar) și identifică sumele ce reprezintă venit impozabil și pe cele care intră în categoria cheltuielilor deductibile. Odată identificate, grupează-le în funcție de sursa de venit și de categorie (cheltuieli cu materialele de lucru, cheltuieli cu benzina, etc.), după modelul de mai sus. Calculează sumele totale (adică pe tot anul) și înregistrează-le în Registrul de Evidență Fiscală.
4. Completează Declarația Unică cu datele din Registrul de Evidență Fiscală privind venitul total realizat și cheltuielile deductibile. Diferența dintre cele două este venitul net, la care vei plăti impozit în valoare de 10%.

Termeni Importanți (Dicționar de Contabilitate PFA)

Registrul-Jurnal de Incasări și Plăți: este registrul contabil în care se înregistrează încasările şi plăţile aferente activităţii persoanelor care conduc evidenţa contabilă pe baza regulilor contabilităţii în partidă simplă.

Registrul-Inventar: este registrul contabil în care se înregistrează elementele de natura activelor şi datoriilor inventariate (elementele patrimoniale, creanţele şi datoriile)

Creanță: suma rămasă de încasat de la un client, căruia i s-a emis o factura fiscală. Această sumă nu reprezintă venit decât în momentul în care este încasată. În evidența contabilă, această sumă se trece în Registrul-Jurnal de Incasări și Plăți doar atunci când este încasată iar dacă la momentul efectuării inventarului suma nu este plătită, se înregistrează în Registrul-Inventar ca o creanță.

Registrul de Evidență Fiscală: este registrul în care se înregistrează veniturile impozabile înregistrate într-un an fiscal, precum și cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activității economice, în același an fiscal. Conform Codului Fiscal, PFA-urile în sistem real au obligația completării acestui registru, pe baza datelor din contabilitate, pentru determinarea venitului net.

Taxe PFA: Tot ce trebuie să știi în 2019

taxe si impozite pfa 2019

Taxe PFA: Tot ce trebuie să știi în 2019

Ce impozite și contribuții plătește un PFA in anul 2019? Cine datorează contribuții sociale la sănătate și pensie și cum se calculează cuantumul acestora? Când și unde se plătesc sumele datorate statului? Află răspunsurile la aceste întrebări și tot ce trebuie să știi despre taxe PFA în articolul de mai jos.

1. Taxe PFA: Ce impozite plătește un PFA in anul 2019?

Există două modalități de impozitare a PFA-urilor:

     1. Impozitarea în sistem real

     2. Impozitarea la normă de venit

Impozitul de 10% se aplică în cazul ambelor variante. Diferența dintre cele două modalități de impozitare este dată de cum anume se calculează suma la care se aplică acest 10% care reprezintă impozitul datorat.

Astfel, PFA-urile care se impozitează în sistem real plătesc impozit de 10% din venitul net. Venitul net reprezintă diferența dintre venitul brut impozabil și cheltuielile deductibile. Este, practic, cel mai “corect” mod de impozitare, intrucât reflectă 100% realitatea, adică venitul real realizat de Persoana Fizică Autorizată. Pentru a determina venitul net, PFA-ul are obligația de a ține o evidență contabilă în partidă simplă a tuturor veniturilor si cheltuielilor care au legatură cu activitatea economică desfășurată.

Impozitarea la normă de venit presupune aplicarea procentului de 10% la o sumă prestabilită, numită “normă de venit”, indiferent de veniturile realizate de PFA în practică. Aceste sume (norme de venit) se stabilesc în fiecare an, pentru fiecare obiect de activitate considerat eligibil, conform legii, pentru acest mod de impozitare, și diferă în funcție de județul, sau chiar de localitatea unde titularul PFA-ul are stabilit domiciliul. 

Deoarece cheltuielile din desfășurarea activității nu mai influențează in niciun fel suma la care se aplică cuantumul impozitului de 10%, contabilitatea in cazul PFA-urilor la normă de venit este mai simplă, acestea având obligația de a ține doar evidența veniturilor (excepție fac activitățile precum comerțul cu ridicata sau cu amanuntul si producția, care necesită o evidentă contabilă mai detaliată).

Cum aleg între sistem real și normă de venit și care variantă este mai avantajoasă?

Acest lucru depinde strict de activitatea pe care o desfășori și de venitul net pe care estimezi că îl vei avea.

Deoarece nu toate activitățile sunt eligibile pentru a fi impozitate la normă de venit — gasești aici lista codurilor CAEN eligibile — în primul rând trebuie să vezi dacă există posibilitatea alegerii dintre cele două modalități, sau dacă ești obligat sî te impozitezi în sistem real.

Dacă activitatea pe care o desfășori se regăsește în lista codurilor CAEN eligibile, atunci următorul pas este să te interesezi care este norma de venit aplicabilă pentru codul tău CAEN În județul, și după caz, în localitatea de care aparții (adică acolo unde tu, ca titular al PFA-ului ai domiciliul).  

Odată ce știi care este norma de venit la care te raportezi, urmează să estimezi ce venit net real vei avea în anul 2019 (nu uita că venit net înseamnă venit total minus cheltuieli deductibile). În cele ce urmează, aplică următorul raționament:

  • Dacă venitul net real estimat este mai mic decât norma de venit in vigoare pentru codul tău CAEN în județul tău, atunci alege impozitarea în sistem real. În modul ăsta, vei plăti un impozit mai mic.
  • Dacă venitul net real estimat este mai mare decât norma de venit în vigoare pentru codul tău CAEN în județul tău, atunci alege impozitarea la normă de venit. În modul ăsta, vei plăti un impozit mai mic.

Exemplu impozitare în sistem real vs. la normă de venit

Spre exemplu, să presupunem că desfășori activități aferente codului CAEN 9602 Coafură și alte activități de înfrumusețare în Cluj-Napoca. Să presupunem, de asemenea, că estimezi un venit total anual net de 50000 lei. Norma de venit pentru anul 2019 pentru cod CAEN 9602 în Cluj- Napoca este de 31400 lei. Astfel, impozitul datorat pentru anul 2019 (pentru 12 luni de activitate), în funcție de modul de impozitare este:

  • În sistem real: 10% x 50000 = 5000 lei
  • La normă de venit: 10% x 31400 = 3140 lei

În acest caz, impozitarea la normă de venit este clar mai avantajoasă. Dacă, însă, venitul anual net estimat ar fi fost doar de 20000 lei, această sumă ar fi fost mai mică decât norma de venit și ai fi plătit mai puțin în sistem real.

2. Taxe PFA: Ce contribuții plătește un PFA în anul 2019?

Legea spune că, indiferent de modul de impozitare ales, dacă venitul total anual pe baza căruia se calculează impozitul datorat (fie venitul net realizat, fie norma de venit la care te raportezi) este mai mare decât salariul minim pe economie înmulțit cu 12 luni (sau, pentru PFA-urile nou înființate, cu numărul de luni de activitate), atunci PFA-ul datorează și contribuții la pensie și sănătate.

Astfel, un PFA care a existat pe tot parcursul anului 2019, al cărui venit este mai mare de 24960 lei (2080 lei salariul minim pe economie x 12 luni) datorează și contribuțiile mai sus menționate.

Care este cuantumul acestor contribuții?

Contribuțiile la pensie se calculează după cum urmează:

  • Fie 25% din pragul minim de 24960 lei (2080 lei salariul minim pe economie x 12 luni), adică 6240 lei pe an
  • Fie 25% din suma aleasă de tine, dacă ai un venit net mai mare și vrei să cotizezi mai mult pentru pensie
  • Dacă obții venituri sub plafonul minim de 24960 lei pe an și vrei, totuși, să plătești contribuții CAS, poți face acest lucru, caz în care vei plăti 25% din 24960 lei, adică în total 6240 lei.

Contribuțiile la sănătate se calculează după cum urmează:

  • 10% din pragul minim de 24960 lei (2080 lei salariul minim pe economie x 12 luni), adică 2496 lei pe an
  • Nu există posibilitatea de a contribui mai mult!
  • Daca obții venituri sub plafonul minim de 24960 lei pe an și vrei, totuși, să fii asigurat în sistemul de sănătate publică, poți face acest lucru, caz în care vei plăti 10% din 12480 (plafonul minim calculat la 6 luni), adică în total 1248 lei.

3. Taxe PFA: Când și unde se plătesc sumele datorate statului?

Sumele aferente impozitului pe venit și contribuțiilor sociale se stabilesc prin completarea și depunerea Declarației Unice de către Persoana Fizică Autorizată.

Pentru anul 2018, sumele au fost stabilite in Declarația Unică depusă anul trecut și trebuie achitate până la data de 31 iulie 2019. PFA-urile pot achita sumele datorate fie direct la Trezoreria ANAF, fie prin transfer bancar, în contul Trezoreriei ANAF de care aparțin

Numărul de cont al trezoreriei de care aparții (adică IBAN-ul) îl poți găsi pe pagina ANAF, selectând județul și apoi localitatea unde ai domiciliul. Ți se va deschide un document PDF cu o listă numeroasă de coduri IBAN. Folosind funcția Find (CTRL + F), identifică IBAN-ul aferent codului 5504 – Sume reprezentând impozit pe venit și contribuții sociale datorate de persoanele fizice în curs de distribuire. Acesta este contul de Trezorerie unde trebuie virate sumele datorate statului.

De asemenea, tot până pe 31 iulie 2019 trebuie să depui Declarația Unică pentru anul 2019, în care regularizezi veniturile pentru anul 2018 (doar dacă ai fost impozitat în sistem real), și estimezi totodată venitul, impozitul și contribuțiile datorate pentru 2019.